miercuri, 2 decembrie 2009

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Bradul
.
Când arde soarele de mai,
Când vântul iernii geme,
Maretul brad pe naltul plai
Sta verde-n orice vreme.
.
O radacina de colos
Si-a sfredelit în stânca,
Si de pe stânca maiestos
Mai sfredeleste înca!
.
De mult cu blocul de granit
El s-a facut totuna,
Si pe-amândoi necontenit
Îi zguduie furtuna.
.
Si lemn, si piatra la un loc,
Verdeata-i ne-ntrerupta,
Aspira ger, îndura foc,
Cu trasnetul se lupta!
.
La piept cu viforul turbat,
La cap cu norul rece,
D-atâtia ani nestramutat
El tot asa petrece.
.
D-ar fi sa-i dati în vai adânci
Odihna dezmierdata,
Rapindu-i viscole si stânci,
L-ati omorî pe data!
.
Când arde soarele de mai,
Când vântul iernii geme,
Maretul brad pe naltul plai
Sta verde-n orice vreme!