E-mail primit de la prietenii mei: Quan Yin Bucharest Center
<
Sănătatea Copiilor
Extrase de la Conferinţa Internaţionala „Sănătatea Copiilor şi Planeta Sustenabilă” din 21
septembrie 2009 din Coreea de Sud, unde experţii în medicină au discutat despre alimentaţia sănătoasă a copiilor în secolul XXI.
Dr. Neal Barnard - preşedintele fondator al Comitetului Medicilor pentru Medicina Responsabilă;
preşedintele Proiectului Cancer şi al Centrului Washington pentru Cercetare
Clinică; profesor asociat adjunct de medicină la Universitatea George
Washington din Statele Unite.
Doresc să le spun un bun venit din toată inima tuturor participanţilor la conferinţa de azi. Copiii de azi au avantajul de a avea mai multă hrană la îndemână, decât înainte. Noi ştim mai multe despre nutriţie decât înainte. Dar, din nefericre, uneori, ceea ce consumă copiii nu este aşa de sănătos pe cât ar trebui să fie, şi asta din cauză că sunt mai multe sortimente nesănătoase la îndemână, decât înainte. Deci, noi trebuie să-i ajutăm cu adevărat. Deci, ce să mâncăm? Şi de ce să ne ferim? Hrana care este sănătoasă pentru copii, eu mă gândesc că poate fi împărţită în 4 grupe. Noi ne referim la ele ca cele 4 grupe noi de hrană: zarzavaturi, fructe, cereale integrale şi păstăioase, acestea din urmă le puteţi spune grupul de legume, adică fasole, mazăre, linte şi altele asemenea. Aceste 4 grupe laolaltă asigură multe proteine, şi asigură pe deplin calciu şi fier, şi sunt bogate în vitamine şi minerale, şi multe fribre sănătoase.
Ele nu conţin grăsime animală, nu conţin colesterol şi sunt foarte bune pentru o sănătate bună. Cel mai important lucru pentru copii nu este doar hrana pe care o consumă şi care îi ţine sănătoşi, ci este vorba şi de a învăţa obiceiuri sănătoase, obiceiuri sănătoase de a mânca, pe care să le practice şi ca adulţi. Dacă copiii învaţă să se hrănească sănătos de la început, atunci ei poartă cu ei un dar minunat, şi vor putea să aibă grijă mult mai bine de familia lor când sunt adulţi.
Trebuie să spun că cel mai important este să laşi deoparte carnea, produsele lactate, ouăle şi peştele, acestea au colesterol, au grăsimi animale şi acestea produc multe probleme. Mai întâi de toate, aceste alimente au legătură cu problemele de inimă. Dacă vă puteţi uita în arterele unui băiat sau ale unei fete, înainte să termine liceul, mulţi dintre ei au început deja să aibă probleme de inimă. Ei au doar 15 sau 16 ani însă, din cauza a toată carnea şi brânza şi alte produse lactate şi ouăle pe care din nefericire le consumă, arterele lor încep să fie blocate. Pe o durată mai mare de timp, aceleaşi alimente cresc riscul de cancer, mai ales de cancer de sân, de prostată şi cancer de colon. Acestea se întâmplă foarte rar cu cei care au o alimentaţie numai pe bază de plante. Şi, grija de care se tem copiii şi la fel şi părinţii lor este aceea că, copiii care consumă carne au tendinţa să fie mai graşi decât ceilalţi. Acum, mulţi părinţi cu intenţii bune spun: „Noi vrem ca copiii noştri să bea lapte şi să consume carne”. Poate că ei cred că asta îi ajută pe copii
să crească mai înalţi sau mai rezistenţi. Dar trebuie să spun că cercetătorii s-au uitat la această întrebare, şi copiii care consumă carne şi produse lactate nu sunt mai înalţi decât ceilalţi copii. Însă, ei sunt mai „laţi” decât ceilalţi copii, adică în mod sigur sunt mai graşi. Cercetătorii au analizat mii de copii, şi au arătat că aceşti copii care cresc complet vegani, adică cu un regim fără nici un fel de produse animale, ei sunt la fel de înalţi şi sănătoşi ca ceilalţi. În realitate, ei sunt mai sănătoşi şi au şi o greutate a corpului bună şi sănătoasă.
În multe ţări, din America de Nord şi America de Sud, şi mai ales din Asia, noi vedem o explozie
în consumul de carne, în consumul de lactate, asta înseamnă că din ce în ce mai multe ferme încep să apară şi populaţia pe ansamblu este mai puţin sănătoasă decât era înainte, când oamenii consumau mai mult alimente de origine vegetală. Dacă se continuă aşa, ce o să vedem noi nu vor fi numai exploziile de gripă, ci şi mai multe boli de inimă, mai multe cancere şi o viaţă mai scurtă. Aceasta este o tragedie, cu adevărat, că oamenii care doresc să trăiască mai mult, mai sănătos şi să-şi crească copiii ca să poată trăi cât mai sănătos posibil, nu vor fi capabili niciodată să-şi realizeze visul. Şi este din cauză că noi îi alimentăm cu hrană care este bogată în colesterol, în grăsime animală şi alte probleme care pot duce la un preţ teribil, la care nimeni nu s-a aşteptat dinainte.
Permiteţi-mi să le spun câte cuvinte şi părinţilor, profesorilor şi celor care sunt implicaţi în şcoli.
Uneori, şcolile au probleme ca să servească cea mai sănătoasă hrană. Multe din ele, probabil că
interpretează greşit că trebuie să le dea copiilor lapte la şcoală sau să le dea carne. Şcolile din Statele Unite şi din alte locuri de pe glob, pregătesc acum mese sănătoase, complet vegane (de post) pentru copii, pentru că ei au realizat că atunci când nu le dai copiilor carne şi lapte, ei sunt mult mai bine. Ei sunt mai sănătoşi şi fac mai puţine infecţii, şi eu mă gândesc la infecţiile urechii, astmă şi alte probleme, şi ei vor avea o greutate sănătoasă, şi dorm mai puţin după-amiaza. Trebuie să spun că atunci când copiii primesc o masă cu grăsimi, plină de zahăr, este greu pentru ei să stea treziţi după-amiaza, este greu să se concentreze. Pe de altă parte, când copiii primesc cele mai sănătoase mese, ei au energie şi atenţia lor este menţinută pe tot
parcursul zilei. Deci, în concluzie, când ne gândim la copiii noştri, ei sunt resursele noastre cele mai preţioase. Din păcate, presiunea asupra părinţilor, a profesorilor şi chiar şi a copiilor, este şi mai mare decât a fost vreodată. Sunt mult mai multe afaceri acolo afară care încearcă să vândă hrană nesănătoasă, şi noi putem să înţelegem de ce, dar nu până acolo unde noi să punem hrană nesănătoasă în farfuria copiilor noştri. Noi putem avea legi în guvernul nostru, putem avea activităţi în şcolile noastre prin care fiecare copil, indiferent cât de dezavantajat este, să aibă accesul la o masă sănătoasă, atunci cu fiecare masă, cu fiecare zi, noi o să investim în generaţia viitoare. Vă mulţumesc foarte mult pentru că ne ajutaţi pe toţi. Şi sper să vă bucuraţi de restul conferinţei.
Dr. Joel Fuhrman – medic, autorul binecunoscutelor cărţi „Mănâncă să trăieşti”,
„Postul şi hrana pentru sănătate” şi „Faceţi copilul rezistent la boli”.
Sunt foarte fericit să fiu aici. Aş dori să vă vorbesc azi despre impactul pe care-l poate face
excelenţa în nutriţie, pentru noi şi pentru cei din toată lumea. Noi putem câştiga războiul împotriva bolilor.
Chiar acum, noi răspândim companiile americane de fast food, şi hrana procesată se răspândeşte peste tot în lume şi oamenii ajung din ce în ce mai obezi, supraponerali, au mai multe atacuri de inimă, diabet, apoplexie şi chiar şi cancer. Vestea bună este că ştiinţa nutriţiei a avansat până acolo că noi putem avea oameni care nu mai au atacuri de inimă şi putem câştiga războiul împotriva cancerului şi să-i oprim pe oameni să facă apoplexie, şi pe măsură ce ei ajung mai bătrâni, nu mai ajung demenţi în ultimii ani, deci avem o populaţie mai sănătoasă cu costuri medicale mai mici, o populaţie mult mai sănătoasă şi mai fericită, fără frica de aceste boli.
Ce am învăţat noi, secretele pe care le-am învăţat ca să ne protejăm pe noi au legătură cu hrana. Şi sunt două categorii de nutrienţi. Sunt macronutrienţii, şi macronutrienţii conţin calorii şi acestea sunt grăsimile, glucidele şi proteinele. Şi dacă consumaţi prea mulţi macronutrienţi, prea multă grăsime, prea multe glucide şi prea multe proteine, putem să ajungem obezi, şi putem promova îmbătrânirea şi atacul de inimă şi apoplexia.
Acum, hrana mai conţine şi micronutrienţi, şi micronutrienţii nu conţin calorii. Acestea sunt
vitaminele şi mineralele şi substanţele fitochimice. Acum 80 de ani, în 1930, cercetătorii au descoperit prima dată 14 vitamine şi cam 20 de minerale diferite. Şi toată lumea a spus: „Oh, este minunat, putem să-i ajutăm pe oameni să trăiască mai mult şi să fie mai sănătoşi.” Şi ce s-a întâmplat între 1935 şi 2005 este că rata atacului de inimă a crescut în toată lumea, rata apoplexiei a crescut şi rata cancerului a crescut în fiecare an, timp de 70 de ani. Noi nu am realizat asta până acum 15 ani, când al treilea tip de micronutrienţi, numiţi substanţe fitochimice, lipseau, pentru că acest al treilea tip de micronutrienţi numiţi substanţe fitochimice, nu se găsesc în hrana procesată şi nu se găsesc în produsele animale, ci se găsesc în fructe şi legume. Deci, noi credeam că putem să consumăm hrană procesată şi să adăugăm câteva vitamine şi minerale sau să luăm suplimente de vitamine şi ne gândeam că avem destule, însă am greşit. Pentru că
acum noi ştim că fiecare roşie are o mie de nutrienţi diferiţi în ea! Fiecare varză, fiecare bucată de salată, fiecare castravete, fiecare boabă de fasole sau de grâu încolţit, are sute sau chiar mii de nutrienţi care sunt foarte importanţi să ne protejeze sănătatea preţioasă.
Deci, dacă adunăm ce am învăţat în ultimii 15 ani în domeniul ştiinţei nutriţiei, noi realizăm că
trebuie să avem o alimentaţie foarte bogată în nutrienţi, în micronutrienţi, nu doar cei pe care i-am descoperit acum 70 de ani, ci toţi nutrienţii noi pe care i-am descoperit, toate descoperirile noi, toată gama de nutrienţi care am văzut noi că există în mod natural în fructe şi legume, în fasole, nuci şi seminţe. Deci, primul lucru pe care eu îl spun aici, eu pun accentul pe faptul că ţările din toată lumea au făcut o mare greşeală până acum cu privire la protejarea sănătăţii populaţiei lor. Greşeala noastră a fost că noi am crezut că putem să mâncăm orice, putem mânca făină albă, putem mânca pâine, putem mânca paste, putem mânca zahăr, putem bea cola toată ziua! Nu trebuie să aibă un conţinut mare de micronutrienţi, pentru că noi luăm o pastilă de vitamine şi o să fim bine. Însă, ce am văzut noi este că nu merge! Noi trebuie să mâncăm hrană adevărată. Trebuie să avem o alimentaţie bogată în nutrienţi şi scăzută în calorii, deci primul lucru pe care vi-l spun este că produsele animale, puii şi carnea şi peştele şi ouăle şi laptele, nu
trebuie să facă parte din alimentaţie. O alimentaţie sănătoasă este pe bază de plante. Majoritatea din ce consumăm noi trebuie să ia aceste substanţe fitochimice din plantele naturale, deci, pastele, pâinea albă şi orezul alb, ele nu conţin substanţe fitochimice şi antioxidanţi. În aceste produse nu se află o cantitate mare de vitamină E şi vitamină K, şi acid folic şi bioflavone şi lignine şi steroli din plante şi toate aceste substanţe fitochimice şi carotenoizii care să ne protejeze împotriva bolilor. Cu alte cuvinte, ce vă spun eu este că hrana procesată, băuturile cola cu zahăr, orezul alb şi pastele şi pâinea albă nu sunt produse bogate în nutrienţi, nu sunt produse care să vă protejeze sănătatea preţioasă, pentru că nu sunt bogate în micronutrienţi. La fel, produsele animale cum este puiul şi carnea, nici ele nu au aceşti nutrienţi. Şi ele duc lipsă de vitamina E, vitamina K şi acid folic, bioflavone, lignine, substanţe fitochimice, carotenoizi, aceeaşi nutrienţi care lipsesc şi în hrana procesată.
La nivel global, noi vedem că populaţia îşi obţine majoritatea caloriilor din hrana procesată şi din
produsele animale, ei nu consumă fructe şi legume. Atunci, ce le lipseşte? Desigur, ei duc lipsă de antioxidanţi şi substanţe fitochimice, care sunt prezente în hrana pe bază de plante. Şi în schimb, ei merg la medici şi iau pastile ca să le scadă tensiunea arterială, şi iau medicamente să le îndepărteze durerile din piept şi se operează de inimă sau se operează ca sângele să curgă mai bine, aceşti oameni nu trăiesc mult.
Cea mai puternică intervenţie, cel mai puternic medicament, este ce poţi să faci acasă la tine, în propria bucătărie, în propria grădină, şi ce poţi să faci cu propriata viaţă ca să-ţi protejezi sănătatea preţioasă. Nu sunt medicii cei care să o poată face pentru tine, cu medicamente şi operaţii. Ce vă spun eu azi este că noi suntem cu toţii implicaţi, dacă avem cu toţii o alimentaţie pe care o numim alimentaţie bogată în nutrienţi, pe bază de plante. Noi căutăm să consumăm mai multă hrană bogată în nutrienţi şi hrana care este cea mai bogată în nutrienţi, inclusiv în micronutrienţi, sunt zarzavaturile. Zarzavaturile câştigă premiul, pentru că ele au mai mulţi nutrienţi pe calorie decât oricare alt aliment. Cu alte cuvinte, un produs de origine animală, ca o bucată de pui sau o bucată de carne, nu are nutrienţi mulţi pe calorie. Vă oferă multe calorii,
dar nu vă oferă mulţi micronutrienţi. Acum, luaţi o bucată de brocoli sau de varză sau de napi, sunt bogate în proteine, pentru că să nu uitaţi că zarzavaturile sunt bogate în proteine. În felul acesta gorilele, hipopotanii, rinocerii, elefanţii, girafele, toate sunt aşa de mari, pentru că ele consumă verdeţuri, multe proteine. Şi zarzavaturile conţin multe proteine. Însă, aici aveţi proteine alături de mulţi micronutrienţi, cu substanţe fitochimice, cu antioxidanţi, cu toate aceste lucruri care fac corpul să îmbătrânească foarte încet, şi ne menţine tinereţea, vigoarea şi sănătatea bună până la adânci bătrâneţi. Şi dacă ne uităm la cei mai sănătoşi oameni din întreaga lume, la civilizaţiile minuscule unde oamenii trăiesc cel mai mult, ei sunt mereu cei care consumă cel mai mult vegetarian şi trăiesc cel mai mult.
Fiţi Vege! Alegeţi Verde! Salvaţi Planeta!
www.suprememastertv.com
Să discutăm despre anumite genuri de hrană pe care vrem să le includem în regimul nostru, pentru sănătatea optimă. Numărul unu sunt păstăioasele, fasolea de toate genurile, păstăioase. Fasolea are ceva în ea care se numeşte amidon rezistent, şi amidonul rezistent nu creşte nivelul de glucoză. Este descompus de bacterii în colon, şi bacteriile din colon schimbă amidonul rezistent în lanţuri scurte de acizi graşi, şi aceşti acizi graşi ne protejează colonul împotriva cancerului. Fasolea duce la scăderea în greutate, ne dă energie, are multe proteine şi ne protejează împotriva cancerului. Şi în studiile ştiinţifice, are legătură cu o viaţă mai lungă la bătrâni. Numărul doi sunt zarzavaturile. Ca să avem un regim sănătos, trebuie să mâncăm zarzavaturi crude şi unele şi gătite. Trebuie să mâncăm zarzavaturi: salată, castraveţi, roşii, varză, cele din familia brocoli. Şi aceste zarzavaturi au compuşi specifici care s-au dovedit că ne protejează împotriva cancerului de sân, de prostată, de colon, şi desigur, împotriva atacului de inimă şi apoplexie. Ele sunt hrana pentru longevitate. Dacă amestecăm zarzavaturile cu păstăioasele şi cu nuci şi seminţe, tot felul de nuci şi alune şi seminţe de sesam, de floarea soarelui, atunci avem hrana super-magică, compuşi protectori care previn aritmia cardiacă, bătăile neregulate ale inimii. Ele vă scad colesterolul, prelungesc viaţa, previn moartea instantanee din infarctul miocardic, şi stabilizează creierul. Şi grăsimile sănătoase din seminţe şi nuci cresc absorbţia nutrienţilor din zarzavaturi şi păstăioase. Şi la fel, fac proteinele să fie complete. Deci, nu înseamnă doar să consumăm grăsime mai puţină, ci să consumăm mai multă hrană integrală, grăsimi sănătoase, din nuci şi alune. Acum, nucile şi seminţele conţin compuşi speciali numiţi steroli din plante. Şi aceşti steroli s-au arătat că scad colesterolul şi protejează împotriva atacului de inimă, dar mai au şi un efect dramatic în protejarea împotriva cancerului. Ce trebuie să facem este să luăm seminţe şi să le amestecăm cu fructe şi să facem sos la salată sau orice sos, bine? Sau să aruncăm nişte seminţe în sosul de roşii, şi să facem un fel de sos de salată. Cu alte cuvinte, folosind nuci şi seminţe ca
parte din sosurile consumate de noi, va fi o parte foarte importantă a unei alimentaţii excelente. Şi la final, fructele proaspete, ca portocalele şi fructele de pădure şi kiwi, toate conţin numeroşi componenţi, fenoli şi anticianine, compuşi speciali care protejează împotriva diferitelor forme de cancer şi sunt importante pentru o sănătate bună. Şi la final, desigur, cereale integrale, cum sunt sorgum, orezul sălbatic şi orezul maro. Orezul integral, cereale integrale, tărâţe. Cred că „cereale integrale” nu înseamnă făina albă procesată, nu este orezul alb şi făina albă, ci mai multe cereale integrale. Deci, acum noi ştim că cu cât consumăm mai multe zarzavaturi, fructe, păstăioase, nuci şi seminţe, cu atât oamenii trăiesc mai mult şi au un risc scăzut de atac de inimă şi apoplexie şi cancer. Acum, pe lângă prevenirea acestor boli cronice mai târziu în viaţă, îi ajută pe copii să meargă mai bine la şcoală, să fie mai atenţi, mai vioi, mai protejaţi împotriva bolilor, cum ar fi
gripa. Când avem felul corect de nutrienţi în corpul nostru, atunci nu ne îmbolnăvim des. Noi trebuie să facem apel la guvernele noastre şi guvernatori, la educatorii noştri şi profesorii şi ţăranii noştri. Trebuie să muncim cu toţii ca o echipă, să aducem hrană sănătoasă în şcoli, să aducem hrană vegetariană sănătoasă în casele noastre. Noi nu vorbim acum să adăugăm puţine fructe şi zarzavaturi în alimentaţia actuală!! Noi vrem să facem din fructe şi zarzavaturi alimentaţia noastră, şi atunci o să avem o naţiune sănătoasă, şi o să avem o populaţie sănătoasă care trăieşte mai mult, fără tragedii medicale.
Fiţi Vege! Alegeţi Verde! Salvaţi Planeta!
www.suprememastertv.com
Dr. Hwang Seong-Soo – medic specialist neurochirurg de la Centrul Medical Daegu, Coreea de Sud; specialist în cardiologie.
Eu o să vă explic de ce carnea, peştele, ouăle şi laptele, toate sunt dăunătoare nu numai pentru
adulţi, ci şi pentru copii. În plus, aş dori să vă explic pe scurt cum copiii pot creşte mai sănătoşi şi fără boli, prin a consuma cereale neprocesate, precum orezul integral şi fructe şi legume. Sunt multe boli de care suferă copiii. Nu doar adulţii, ci şi copiii suferă de atopie, astmă şi rinită. În trecut, noi numeam aceste boli ca „boli de adulţi”. Termenul de „boli de adulţi”a fost folosit pentru că noi am crezut că aceste boli se dezvoltă numai când suntem adulţi, în timp ce în copilărie, noi nu facem aceste boli. De aceea, noi obişnuiam să credem că vârsta era un factor critic. De aceea, le-am numit „boli de adulţi”. Însă, noi am descoperit că stilul de viaţă sau dieta este mai importantă ca vârsta. De aceea, am decis să schimbăm termenul de la „boli de adulţi” la „boli ale stilului de viaţă”. Când auzim „boli ale stilului de viaţă” în loc de „boli de adulţi”, atunci ştim intuitiv ce trebuie să facem dacă vrem să evităm aceste boli.
O să ne uităm la unele din aceste boli care sunt cauzate de stilul nesănătos de viaţă. Mâncarea care duce la obiceiuri nesănătoase ale vieţii este cea de origine animală. Carnea, peştele, ouăle, laptele şi hrana vegetariană procesată şi gătită excesiv de mult, toate duc la boli ale stilului de viaţă din cauza dietei. Ingredientele principale din hrana de origine animală sunt proteinele şi grăsimea. Proteinele sunt cauza principală a atopiei, astmei, rinitei alergice şi osteoporozei. În plus, grăsimea din hrana de origine animală duce la obezitate, diabet, tensiune arterială, angină pectorală, boli cardiovasculare (precum infarctul miocardic) şi demenţă, numeroase cancere, mai ales cancer de sân, cancer de colon, şi cancer de prostată.
Hrana de origine animală este cauza principală a acestor boli. Aşa cum ştim deja, hrana de origine animală conţine multe proteine şi grăsimi. Proteinele din hrana de origine animală alcătuiesc peste 50% din totalul caloriilor. În ziua de azi, părinţii sunt obsedaţi cu ideea că copiii lor ar trebui să consume carne, peşte, ouă şi lapte, ei îi hrănesc pe copii cât mai mult posibil cu ele. Concepţia că copiilor le trebuie multe proteine ca să crească este greşită. Din cauza acestei concepţii greşite, noi îi facem pe copii să se îmbolnăvească de boli care ar putea fi evitate. Proteinele au proprietăţile lor, pe care trebuie să le înţelegem bine. Proteinele nu se pierd, de aceea, ne trebuie doar o cantitate foarte mică. Altă proprietate a proteinelor este că nu pot fi
depozitate în corp. Deci, noi trebuie să consumăm puţin din ele. Însă, nu înseamnă că trebuie să
consumăm cantităţi mici de carne, peşte, ouă sau lapte, o dată. Ce vă spun eu este că proteinele din grâne, legume şi fructe sunt mai mult decât suficiente pentru noi. Poate vreţi să ştiţi cât de puţine proteine ne trebuie o dată. Nouă ne trebuie o cantitate mică de proteine, pe care o putem obţine fără a consuma carne, peşte, ouă sau lapte, deloc. Cerealele, legumele şi fructele sunt cunoscute că au cantităţi adecvate de proteine, deci noi o să avem proteine suficiente dacă consumăm doar cereale, legume şi fructe.
Se crede că deficienţa de proteine este mai dăunătoare copiilor în creştere, decât adulţilor. Însă,
chiar şi copiii în creştere au nevoie de o cantitate foarte mică de proteine. Din contră, ei rămân sănătoşi fără carne, peşte, ouă şi lapte. Este din cauză că lor le trebuie o cantitate mică de proteine. Noi putem realiza de ce ne trebuie o cantitate mică de proteine dacă ne uităm la diagrama de creştere a fiinţei umane.
În al doilea rând, sunt mulţi oameni care nu consumă carne, peşte, ouă sau lapte, deloc. Oamenii aceştia nu suferă de boli şi ei sunt şi mai sănătoşi. De aceea, noi putem realiza intuitiv că ne trebuie doar o cantitate mică de proteine. După cum arată diagrama de creştere a omului, rata de greutate acumulată se schimbă mereu. De aceea, luarea în greutate creşte rapid într-un stadiu, şi o să se oprească în alt stadiu, şi o să înceapă să crească din nou. Putem să vedem că luarea rapidă în greutate la copil are loc de la naştere până la 12 luni. Apoi, creşterea în greutate scade după ce copilul ajunge la doi ani, şi rămâne aşa până la pubertate. Putem să vedem că a doua creştere rapidă este în timpul pubertăţii. Apoi, creşterea se opreşte la maturitate. Şi apoi, la bătrâneţe, vedem că greutatea tinde să scadă. Deci, puteţi să vedeţi că ne trebuie mai multe proteine când suntem în faza de creştere rapidă. În stadiile când greutatea creşte cel mai mult,
Fiţi Vege! Alegeţi Verde! Salvaţi Planeta!
www.suprememastertv.com
greutatea noului-născut se triplează în 12 luni. Înălţimea creşte cu 50%. De aceea, în această perioadă de 12 luni, copilul creşte aproape exploziv. Deşi copilul este hrănit numai cu laptele mamei în primele 12 luni, greutatea lui se triplează şi înălţimea creşte cu 50%. Dacă greutatea adulţilor s-ar tripla, ar fi o mare problemă. Cantitatea de proteine din laptele mamei este aproape de 7%, din totalul de calorii. De aceea, putem să vedem că greutatea poate fi triplată în 12 luni cu numai 7% proteine. Deci, putem să tragem concluzia că în timpul stadiilor următoare, oamenii de toate vârstele au nevoie de mai puţin de 7% proteine. Se spune că hrana de origine animală este foarte bogată în proteine, dar eu aş spune că are un exces de proteine. De aceea, noi trebuie să schimbăm termenul în ceva care să spună că sunt „dăunătoare”, pentru că hrana de origine animală are proteine în exces. Aşa cum am explicat mai devreme, cantitatea de proteine din laptele mamei este doar de 7%. Această cantitate este suficientă să tripleze greutatea copilului.
Orezul integral are 8% proteine, mai mult decât în laptele mamei. Înseamnă că dacă consumi doar orez integral, ai destule proteine să creşti de trei ori mai mult într-un an de zile. Cu privire la calitatea proteinei, oamenii spun că, calitatea proteinei de origine animală este mai bună decât a proteinei vegetale. Însă, aceasta este o greşeală. Corpul uman este diferit faţă de animale. De aceea, nu este nici un motiv pentru oameni să consume proteine din corpul animalelor. Proteinele există mereu alături de grăsimi, ar trebui să ne aducem aminte că noi consumăm mereu multă grăsime când mâncăm proteine din carne. Unii din voi cred că dacă mâncaţi carne slabă, care are grăsime puţină, evitaţi grăsimea excesivă. Carnea roşie de vacă are aproape 27% grăsime. Este foarte mult. Multe persoane cred că pieptul de pui are cele mai puţine grăsimi, dar cantitatea de grăsime din pieptul de pui este imensă, este aproape 30%! Ar trebui să daţi atenţie la acest detaliu. Grăsimea animală duce la arteroscleroză. Arteroscleroza înseamnă că arterele
ajung mai groase şi mai rigide. Să ne uităm la poza aceasta. Cea de deasupra este o arteră normală. Partea internă a arterei este foarte mare şi foarte lină. Permite sângelui, care este mai gros ca apa, să curgă cu uşurinţă. Însă, când sângele are un procent mare de colesterol şi trigliceride, uleiul blochează vasele de sânge. Vasele de sânge ajung mai rigide, şi mai rigide, şi apoi, la final, sunt complet blocate. Noi auzim de multe ori că uleiul de peşte este bun pentru sănătatea noastră. Chiar şi cei care ştiu că, carnea, peştele, ouăle şi laptele sunt dăunătoare sănătăţii noastre, nu înţeleg de ce uleiul de peşte nu este bun pentru sănătate? De aceea, pentru cei care se întreabă de ce uleiul de peşte nu este bun pentru sănătatea noastră, am să vă explic pe scurt. Acidul gras omega-3 din uleiul de peşte este acid gras nesaturat. Alcătuieşte doar
o fracţiune din compoziţia peştelui. Partea cea mai mare o reprezintă proteinele. În plus, are o mare concentraţie de colesterol şi trigliceride care duc la arteroscleroză şi îngroaşă vasele de sânge. Să ne uităm la poză, pentru uleiul de peşte, cea mai mare cantitate este grăsime nesaturată, restul de grăsime sunt trigliceride arterosclerotice. Dacă consumăm peşte, ne dăunează şi mai mult. Hrana de origine animală nu are fibre. Fibrele joacă un rol foarte important în corpul nostru. Fibrele ajută la prevenirea multor boli de care suferă oamenii, cum ar fi constipaţia, obezitate, cancer de colon, diabet şi tensiune arterială, boli care fac oamenii să sufere. Carnea, peştele, ouăle şi laptele nu au nici o fibră în ele. Nu trebuie să vă temeţi deloc dacă nu consumaţi carne, peşte, ouă şi lapte. În schimb, o să vă refaceţi de pe urma bolilor. Noi putem la fel, să prevenim bolile.
Calitatea vieţii o să se îmbunătăţească şi durata vieţii va creşte. Să nu consumăm nici un produs
animal, înseamnă să consumăm doar hrană pe bază de plante. Deşi ne hrănim numai cu hrană pe bază de plante, nu ne lipsesc proteinele deloc. Nu facem anemie. Nu ne lipseşte rezistenţa. Nu ne îmbolnăvim şi să slăbim. Nu facem osteoporoză, pentru că nu mai bem lapte. Din contră, un regim vegetarian vindecă bolile. Scade tensiunea arterială. Vindecă diabetul. Ne ajută să pierdem greutatea excesivă. Ne purifică sângele. Ne vindecă de constipaţie. Ne face oasele mai puternice. Hrana pe bază de plante este foarte sigură. Ele conţin numai substanţe de care are nevoie corpul nostru şi în cantitatea corectă, nici prea mult, nici prea puţin. În hrana vegetariană, noi avem nutrienţii care ne trebuie şi în cantitatea care trebuie. Dacă mâncăm numai hrană vegetariană, o să ajutăm la preveniea bolilor, a îmbătrânirii, şi îmbunătăţim calitatea şi durata vieţii.
http://suprememastertv.com/
Mulţumesc.
Multumesc si eu!
