vineri, 27 noiembrie 2009

Orasul Covasna - orasul Ilenei Cosanzene - totodata orasul lui Korosi Csoma Sandor - o zona tainica a Romaniei

imaginea este preluat de pe: turistice/prezentare/Covasna/Covasna/Cetatea_Zanelor/

Cu ajutorul Lui Dumnezeu am ajuns cu bine in frumosul oras Covasna - un oras in care mi-am petrecut o bunicica parte a copilariei.

Despre orasul Covasna:
  • este situat la poalele Muntilor Care Nu Dorm - Muntii Vrancei;
  • ste un oras in care Iubirea Lui Dumnezeu se manifesta din plin prin binecuvantarile Mamei Natura - izvoare de ape minerale, baze de tratament, mofete...
  • aici se fla una dintre cele mai frumoase vai din Romania:Valea Zanelor;
  • aici se afla Cetatea Zanelor - Cetatea Ilenei Cosanzene - o cetate dacica;
  • se spune ca barbatii cetatii erau plecati la razboi, iar in cetate au ramas doar frumoasele femei dace; cetatea a fost atacata, iar zanele, dupa ce au luptat eroic sa o apere, au fost nevoite sa se retraga in munti;
  • tot aici, in satul Chiurus de langa Covasna s-a nascut Korosi Csoma Sandor - considerat a fi un Maestru- cel care a facut primul dictionar tibetan-englez
Surse:

Date generale
Atestata documentar pentru prima data in 1548, localitatea Covasna avea in anul 1567 61 de case. In prezent, orasul se intinde pe 15.800 hectare (din care 796 hectare teren intravilan), de la raul Negru din ses pana la varful Lacauti (1.777 m), avand 11.207 locuitori (2002), dintre care maghiari 66,58 %, romani 32,03 %, alte nationalitati 1,38 %. Paraul Covasna imparte statiunea in doua. Asezarea propriu-zisa este compusa din Covasna si satul Voinesti, astazi cartier al orasului. De oras apartine si satul Chiurus, aflat la 2,5 km catre sud, locul de nastere al savantului orientalist Korosi Csoma Sandor.Vestitul oras balnear Covasna se intinde la poalele Muntilor Bretcu, de la Cartierul de jos pana in Valea Zanelor, avand o lungime de 9 kilometri si o amplasare foarte interesanta, fiind inconjurat de munti dinspre nord, est si sud, cu deschidere spre vest spre Bazinul Trei Scaune. Inaltimea deasupra nivelului marii in centrul orasului este de 560 m, iar la capatul de jos al caii ferate cu plan inclinat este de peste 600 m.Covasna beneficiaza de resurse turistice importante, cu precadere naturale. Varietatea resurselor hidrominerale si carbogazoase, cu mare valoare terapeutica, a dat posibilitatea dezvoltarii turismului balnear dar s-au dezvoltat totodata turismul montan si cel de sfarsit de saptamana. Pe teritoriul statiunii sunt valorificate izvoarele de apa minerala carbogazoasa, bicarbonatata, clorurat-sodica, feruginoasa, calcica, magneziana, hipotona si hipertona. Capacitatea de cazare a complexului balnear Covasna insumeaza aproximativ 2300 de locuri in hotelurile "Dacia", "Hefaistos", "Montana", "Bradul", "Covasna", "Cerbul", "Caprioara".Pentru explicarea numelui localitatii au fost create mai multe teorii, cea mai plauzibila fiind insa originea slava a denumirii: in limbile slave, "cvasna" inseamna "acru", posibila referire la apele minerale acide (cu dioxid de carbon). Aceasta varianta este sustinuta de frecventa mare in zona a numelor de origine slava: Lisnau, Borosneu, Dobolii, Papauti, Cernat etc, care atesta ca, inaintea sosirii secuilor pe aceste meleaguri, aici locuiau slavii.Distanta pe sosea de la resedinta de judet, orasul Sf. Gheorghe, este de 35 km, de la Targu Secuiesc 20 km, de la Brasov 60 km, iar de la Bucuresti 250 km.Covasna este cunoscuta si sub denumirea de 'Statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate", datorita climatului bland, a aerului puternic ionizat negativ, a cadrului natural deosebit de pitoresc. Resursele naturale curative sunt valorificate in bazele de tratament active pe intreaga durata a anului. În 1882, apa minerala provenita de la izvorul Horgasz este medaliata la Trieste.Zona Covasnei este locuita de mai multe milenii. Pe langa sporadicele artefacte din neolitic si era bronzului, este important situl ruinelor cetatii de pe culmea muntelui Miske (935 m). Aici au fost descoperite fragmente de ceramica si de arme (lanci), precum si alte obiecte mici. Avand in vederea marimea si amplasamentul cetatii, se poate spune ca ea nu avea insemnatate strategica, ci doar rol de observare. In schimb, nu departe de cetate, arheologul clujean Ferenczi Istvan a descoperit in anul 1942 o cladire mai mica din epoca romana, construita in secolul II e.n., care are o mare importanta deoarece arata limitele teritoriului ocupat de romani in Dacia.

Multumesc Lui Dumnezeu si tuturor celor care m-au ajutat si ma ajuta!
Publicat de la