luni, 2 februarie 2009

De ce sunteţi vegetarian? - o parte din informatii sunt preluate de la OTV - DDTV

DE CE SUNTEŢI
VEGETARIAN?

Întrebări care mi-au fost puse
de către colegi, prieteni şi consăteni
în ultimii 16 ani.

Răspunsurile sunt convingeri proprii.
Am hotărât să răspund prin intermediul acestui articol deoarece aproape în fiecare zi mi se pun întrebări în acest sens. Totul se referă la mine şi sunt răspunsuri şi păreri strict personale. Cine nu este interesat este rugat să nu citească articolul.


De ce sunteţi vegetarian? (m-a întrebat cineva)
În copilărie am avut probleme mari de sănătate. Am fost de multe ori la doctori care spuneau pe rând că este ulcer, gastrită, sau alte probleme intestinale. Mă durea stomacul îngrozitor, cel puţin trei sau patru zile pe săptămână. Situaţia era foarte gravă şi adurat mai mult de şapte ani. Eram foarte nefericit în acele momente. Fiecare doctor îmi dădea alt fel de tratament. Uneori boala se ameliora o lună apoi revenea.
Din momentul în care am renunţat la carne nu am mai avut probleme digestive şi sunt foarte sănătos. (Aşa cum reiese din rezultatele vizitelor medicale pe care le-am făcut timp de opt ani la Institutul de Medicină Aeronautică, vizite care durau două sau chiar trei zile, deoarece erau foarte amănunţite. Ca şi Controlor de Trafic Aerian eram obligat să fac vizite medicale de acest fel în fiecare an).
Cum aţi reuşit să renunţaţi la carne aşa, dintr-o dată? (m-a întrebat altă persoană curioasă). După ce am terminat liceul, un naturist (coleg de facultate) mi-a recomandat să nu mai mănânc carne. Dacă nu pot să renunţ la carne, cel puţin să evit carnea de porc şi eventual să mănânc doar carne de pui şi de peşte. A durat aproximativ un an până ce am renunţat definitiv la carne.


De cât timp nu mâncaţi carne?
Sunt vegetarian de 15 ani.

De ce să devin vegetarian?
Nu vă obligă nimeni să deveniţi vegetarian, insa prin natura sa, omul nu este carnivor.
Urangutanul de exemplu, este vegetarian, mănâncă fructe, frunze si legume. Se hrăneşte cu hrană vie şi are o forţă fizică de câteva ori mai mare decât omul. Acest animal are aparatul digestiv aproape identic cu cel al omului. Este clar că aparatul digestiv al omului este astfel conceput încât să digere hrană vegetală şi nu carne.

Cum rezistaţi tentaţiei de a nu mânca carne?
Nu este nevoie să resist. Este ceva natural, pur şi simplu. Este un mod de viaţă frumos şi nobil. Dumneavoastră cum puteţi să rezistaţi tentaţiei de a nu mânca carne de pisică sau câine (aşa cum mănâncă chinezii), de şarpe (aşa cum mănâncă unele popoare din America de sud) sau melci (Italia), insecte (China, Asia de Sud-est, Africa), omizi (Coreea), etc

Mâncaţi numai hrană negătită?
Cel puţin 40 % din hrana lacto-vegetarienilor (dar şi a celorlalţi oameni) trebuie să fie negătită (neprăjită sau nefiartă). În cazul în care hrana unui om nu este cel puţin 40 la sută hrană vie (fructe, legume crude, salate, lapte nefiert sau lapte „prins”, etc.) atunci acesta se expune la riscuri de îmbolnăvire foarte mari.
„Viaţa se naşte din viaţă!” iar alimentele gătite nu mai sunt vii. Substanţele nutritive, enzimele, proteinele şi mineralele se găsesc din abundenţă în hrana vie iar când aceasta este gătită, o mare parte dintre ele se distrug. (sursa OTV - DDTV)

Ce mâncaţi? Eu nu pot să-mi imaginez nici o masă fără carne.(întrebarea unei alte persoane curioase)
Mănânc exact ceea ce mănâncă orice om, însă, fără carne. Aceleaşi reţete, însă, fără carne. Câteva din miile de exemple de mâncăruri vegetariene:

Sarmale cu ciuperci, sau cu soia, sau cu mezeluri vegetale;
Ciorbă de perişoare (iar în perişoare, în loc de carne granule de soia neînmuiate); ciorbe de salată, de fasole, de legume, de varză etc;
Iahnie de fasole cu cârnaţi vegetali, fasole scăzută;
Sanwich-uri cu unt, legume şi mezeluri vegetale sau cu pateu vegetal;
Ciuperci pane, pizza cu ciuperci, cu salam vegetal etc
Mezeluri vegetale pane, dovlecel pane, etc ;
Macaroane cu brânză, cu legume, etc
Soia, pateu de soia făcut în casă, tocăniţă de soia, etc
Pilaf de orez, piure de cartofi, legume sote, salată orientală, etc
Varză călită, vinete, etc
Papanaşi, prăjituri, budinci, etc.
Salate de fructe cu miere, salate de roşii şi castraveţi;
Fructe proaspete, sucuri de fructe, siropuri naturale de fructe, miere de albine, produse apicole, etc

Vă costă mai mult mâncarea vegetariană decât cea în care se pune carne, nu-i aşa?
Cerealele şi hrana vegetală pe care o consumă animalele care urmează a fi sacrificate şi mâncate de un singur occidental ar putea salva viaţa a 10 muritori de foame din Africa. Atunci cum putem spune că hrana vegetală este mai scumpă decât carnea? Majoritatea oamenilor pot constata că în perioada postului, cheltuielile pentru mâncare scad foarte mult.

De unde vă luati proteinele?
Din lapte şi produse lactate, din soia şi mezeluri vegetale. Procentul de proteine din aceste produse este comparabil cu procentul proteinelor din carne, iar uneori chiar mai mare (exemplu: soia). S-a demonstrat că proteinele din lapte şi soia sunt mult mai bune pentru metabolismul corpului omenesc decât cele din carne.
Ideea că proteinele din carne sunt indispensabile pentru buna funcţionare a organismului uman este o idee preconcepută şi este folosită pentru a justifica consumul de carne.
Iar dacă anumite persoane se încăpăţânează în a susţine această idee, atunci sunt invitate să analizeze compoziţia produselor lactate şi a ouălor şi vor vedea că acestea au proteine corespunzătoare celor din carne.

De ce credeţi că trebuie să fiţi vegetarian?
Omul este prin structura lui vegetarian, iar pentru a vă demonstra acest lucru vă voi prezenta anumite deosebiri fiziologice între animalele carnivore şi oameni:
“Maxilarul unui carnivor se mişcă numai de sus în jos (pentru sfâşiat). Maxilarele omului se mişcă şi lateral pentru mestecat.
Saliva omului este alcalină şi conţine ptialină (pentru digestia amidonului – din plante), iar saliva carnivorelor este acidă, potrivită pentru digestia proteinei din carne şi îi lipseşte ptialina.
Stomacul carnivorelor are forma unui sac rotund şi simplu care secretă de zece ori mai mult acid clorhidric decât stomacul unui necarnivor. Stomacul omului are formă alungită, este mai complicat ca structură şi terminat cu duoden.
Toţi dinţii carnivorelor sunt ascuţiţi şi lungi. Ai oamenilor sunt plaţi. (Doar molarii sunt ceva mai alungiţi, iar incisivii sunt ceva mai ascuţiţi însă nu prea pot fi folosiţi pentru tăierea cărnii)
Intestinele carnivorelor au de trei ori lungimea trunchiului şi sunt destinate expulzării rapide a mâncării care se alterează rapid.
Intestinele omului au de 12 ori lungimea trunchiului; ele sunt destinate să ţină hrana în ele până când toţi nutrienţii sunt extraşi.
Ficatul carnivorelor poate să elimine de 10 -15 ori mai mult acid uric decât al omului, al cărui ficat este capabil să elimine doar foarte puţin. Acidul uric este o substanţă extrem de toxică eliberată de organism ori de câte ori consumăm carne. Spre deosebire de carnivore, organismul corpului uman nu are enzima necesară descompunerii acidului uric.
Carnivorele nu transpiră prin piele, care nu are pori ca în cazul omului;
Urina carnivorelor este acidă, a omului este alcalină;
Limba carnivorelor este aspră, iar a omului moale;
Mâinile omului sunt destinate perfect pentru culesul fructelor, nu pentru sfâşiat, aşa cum fac carnivorele cu ghearele;
Fiinţa umană nu este înzestrată cu vre-o particularitate anatomică favorabilă gestului de a sfâşia, spinteca sau smulge carnea pentru a o consuma.
Unui copil aşezat întrun pătuţ, dacă i se dă un iepuraş viu şi un măr, el cu siguranţă va mânca mărul şi se va juca cu iepuraşul, iar un pui de lup sau alt carnivor, cu siguranţă va sfâşia şi va mânca iepuraşul.
Un leu (care mănâncă carne) doarme 20 de ore pe zi, iar urangutanul, care este vegetarian şi are sistemul digestiv foarte asemănător cu al omului, doarme doar 6 ore pe zi.”
Pisica, atunci când aude cântecul unei păsărele are instinctul de a sări la pradă, iar omul sănătos psihic admiră acel cântec.
Corpul nostru este construit din ceea ce mâncăm. Mâncarea pe care noi o mâncăm cu poftă se regăseşte mai mult sau mai puţin în fiecare din celulele noastre, influenţându-ne vitalitatea, sănătatea fizică şi de asemenea modul de a gândi. Ca dovadă în acest sens, cei care postesc vor avea trăirile spirituale mult mai elevate decât ceilalţi, altfel nu s-ar recomanda postul.

Sunteţi pocăit? De aceea nu mâncaţi carne!
Sunt creştin, botezat în religia ortodoxă, însă am anumite convingeri:
Marile posturi ortodoxe ale anului sunt fără consum de carne; asta înseamnă că sunt destinate purificării spirituale şi fizice a celui care ţine post. Adică produsele vegetale purifică organismul şi sufletul iar carnea exact invers.
În Biblie se poate constata că până la potop oamenii nu au mâncat carne.
Nu aş putea să ucid animale pentru a le mânca şi nu sunt de acord cu uciderea animalelor.
Sunteţi templul lui Dumnezeu cel Viu” – aşa găsim în Evanghelii, iar “Dumnezeu l-a creat pe om după chipul şi asemănarea sa” (Geneza). Dacă este aşa, de ce să murdăresc acest templu cu impurităţi şi mortăciuni? Faptul că omul mănâncă carne îl aseamănă mai mult cu un cimitir plin de cadavre în putrefacţie decât cu un templu al lui Dumnezeu cel Viu. (carnea se digeră foarte greu şi începe să putrezească foarte rapid în stomac şi intestine, înainte de a fi digerată, datorită faptului că proteinele din celulele unui animal mort se coagulează imediat după moartea celulei şi sunt secretate enzime autodistructive, se formează o substanţă numită ptomaină).
Numeroase grupări religioase şi spirituale au sustinut regimul vegetarian, recunoscând caracterul sacru al întregii vieţi şi necesitatea de trăi fără a cauza suferinţă; printre aceste grupări se găsesc: unele mănăstiri ortodoxe, Esenienii, Biserica Adventistă, hinduşii, budiştii, unii musulmani, taoiştii, yoghinii, Societatea Teozofică, Biserica Unitaristă, Benedictinii, Ordinul Rose Croix, etc.

Planta pe care o mănânci este vie. De ce trebuie să o ucizi?
Un măr poate fi mâncat cu iubire. Legumele şi fructele, laptele şi alte produse de tipul acesta pot fi mâncate cu iubire, dar un animal nu poate fi ucis cu iubire. Până acum nu am întâlnit vre-un om care să poată spune că a omorât un animal cu iubire, fără să aibă o anumită strângere de inimă.
Spiritualitatea este bazată pe iubire, iar actul de a omorî un animal nu prea are de a face cu iubirea.


Care ar fi pericolele consumului de carne?
Animalele care urmează să ajungă a fi tăiate, datorită groazei pe care o au, datorită fricii şi agoniei, în lupta lor inutilă pentru a-şi păstra viaţa, eliberează în corpul lor mari cantităţi de substanţe nocive datorită bruştelor schimbări biochimice care se întâmplă în acele momente. De asemenea este eliberată în întregul lor corp o mare cantitate de adrenalină, otrăvind prin durere carnea.
Din Enciclopedia Britanică putem afla că în corpul animalelor ucise găsim multe toxine, precum acidul uric şi deşeuri toxice care se află atât în sângele animalelor omorâte cât şi în ţesuturi (carne).
Se ştie că după o zi de la sacrificarea animalului, carnea primeşte o culoare neplăcută gri-verzuie măslinie. În industria cărnii aceasta este injectată cu nitraţi şi alţi conservanţi, pentru a putea fi păstrată mai mult timp şi pentru a-şi păstra culoarea. Aceste substanţe sunt deosebit de nocive pentru cel care consumă acea carne.
Descompunerea rapidă a cărnii şi intrarea acesteia foarte rapid în putrefacţie, înainte de a putea fi digerată, crează otrăvuri foarte violente în colon şi îmbătrâneşte prematur tractul intestinal (aparatul digestiv al omului digeră carnea mult mai lent decât cel al carnivorelor deoarece ficatul omului secretă de 12-15 ori mai puţin acid uric decăt al carnivorelor).

Cu siguranţă aţi mai cunoscut persoane care nu mănâncă carne şi care v-au influenţat, nu-i aşa?
Am auzit şi am citit despre oameni celebrii care erau lacto-vegetarieni:
Pitagora, Platon, Socrate, Empedocle, Ovidiu, Seneca, Plutarh, Leonardo da Vinci, Tolstoi, Sir Isaac Newton, William Shakespeare, Jean Jaques Rousseau, Voltaire, Benjamin Franklin, Charles Darwin, Richard Wagner, Henry David Thoreau, Tagore, George Bernard Shaw, Gandhi, Albert Einstein, Kim Basinger, Paul McCartney, Narcisa Suciu, David Lynch, Anca Ţurcaşiu, Irina Loghin, Narcisa Suciu, Gheorghe Zamfir, Sergiu Celibidache, etc, etc, etc.

http://al.godsdirectcontact.org.tw/vg-vip/query/index.php?All&category=All



Dar aţi cunoscut şi persoane mai apropiate de dvs. care v-au influienţat în acest sens, nu-i aşa?
Desigur, orice om este influienţat mai mult sau mai puţin de cei care sunt în jurul lui. În facultate (1991-1994) am avut doi colegi de grupă care erau vegetarieni şi mă înţelegeam foarte bine cu ei.
Când locuiam în Târgu Mureş, aveam în vecini o familie de adventişti iar copii lor – trei băieţi - nu au mâncat în viaţa lor carne şi sunt mult mai sănătoşi decât mulţi dintre cei care mănâncă carne. Acum cel mare are aproape treizeci de ani, este sănătos tun şi nu regretă că nu a mâncat niciodată carne în viaţa lui.

Ce anume v-a mai influienţat pentru a rămâne vegetarian?
Am citit multe cărţi de medicină naturistă, cărţi nutriţioniste, dar şi cărţi din literatura universală, cărţi spirituale, precum şi cărţi creştine ortodoxe care m-au influienţat în acest sens. Mai sus am prezentat o serie de citate care demonstrează acest lucru, iar la sfârşitul articolului vă voi prezenta o scurtă bibliografie.

PS. Unele texte au fost preluate din cărţile menţionate în bibliografie

Articol realizat de prof. Adrian Baciu

bialrtm@yahoo.com


BIBLIOGRAFIE
· L.Podoleanu – “Preparate lacto-vegetariene”, Ed. Ceres, 1992
· Valentin Nădăşan şi Liliana Nădăşan . Reţete culinare vegetariene, Ed. Viaţă şi Sănătate, Bucureşti, 1997
· Rudolf Steiner – Bazele spiritual ştiinţifice pentru prosperarea agriculturii, Ed. Triade – Cluj Napoca 1997
· Nicolae Catrina – Din tainele alimentaţiei lacto-vegetariene, Editura Deceneu,1998
· Garoafa Coman (presbiteră) – Mâncăruri şi dulciuri de post, Editura Bizantină, Bucureşti 1997
· Sabin Ivan – Să ne tratăm şi fără medicamente, Editura Ştinţifică şi Enciclopedică, 1990
· Jean Valnet – Tratamentul bolilor prin legume, fructe şi cereale (nu prin carne n.r.), Editura Ceres 1992
· APIMONDIA – “Produsele stupului: hrană, sănătate, frumuseţe”, Ed. Apimondia , 1989
· Ernest Gunter – Hrana Vie, Universitatea Elta, 1990
· Sebastian Kneipp – Farmacia Verde – miracolul vindecării bolilor, Ed. EDINTER
· Elena Niţă Ibrian – Bucătăria fără foc, Editura Universitatea Elta, Iaşi
· Simona Crişan – Carte de bucate vegetariene – Reţete europene şi din tradiţia indiană, Ed. Radha Damodara, Timişoara, 1997, etc şi alte câteva zeci de cărţi